Obiectele dorintei

Lista personala de obiecte dorite (sa reiteram faptul evident ca obiectele dorite coincid arareori cu cele cu adevarat necesare...) este in coninua crestere. Din fericire, schimbarile hormonale se raspandesc asupra poftelor gastronomice si inca nu m-au impins spre sesiuni necontrolate de shopping. Totusi, exista cateva magazine online carora le fac in mod regulat curte - intru, aleg, compar fara a apasa (inca e cuvantul cheie) butonul periculos si magic "Plateste!". Printre ele, site-ul fotografului american Sharon Montrose, specializata in fotografierea animalelor si pasarilor. 

Imaginile sunt adorabile (desi, dupa hiperutilizarea a cuvantului "adorabil" de pe retelele sociale, acesta si-a pierdut semnificativ din impact). Simple, emotionante si de impact. Si ma simt extrem de tentata sa adopt cativa dintre prietenii lui Sharon pentru propriul apartament. O bufnita? Un papagal? Sau amandoua, plus puiul de girafa? Mai multe, aici. Am gasit si un mini-reportaj pe Etsy dedicat fotografului  ce surprinde sedinta foto cu girafa.

Munkacsi

In week-end, am (re)descoperit un fotograf. De fapt, i-am memorizat in sfarsit numele  si i-am retinut, pe fuga, cateva date biografice. Cateva fotografii le aveam deja in "banca" memoriei (memoria mea vizuala pare a fi mai bine dezvoltata decat capacitatea de a stoca nume si denumiri, asa ca adesea ma fac de rusine stand de vorba cu persoane pe care habar n-am cum le cheama, desi imi arata uimitor de cunoscute :).

Fotograf german, de origine evreu din Ungaria, Martin Munkacsi si-a cultivat un stil si o reputatie in calitate de fotograf sportiv, dar si de fotoreporter pentru cateva reviste germane. Dupa 1933, cand Hitler & co au venit la putere si au inceput sa curete societatea in stil antisemit, Munkacsi a plecat in Satele Unite, unde a ajuns, suficient de repede, sa primeasca o oferta din partea Harper's Bazaar. 

Fotografia de moda nu era nici pe departe atat de diversa si dimanica precum o stim noi, iar Munkacsi a fost unul dintre cei care au contribuit semnificativ intru schimbarea ei. A profitat de formatul compact al aparatelor foto si a scos modelele din studiouri, pe plaja, pe strazi, plasandu-le in situatii cat mai naturale. Fetele imortalizate de catre fotograful nostru au incetat sa fie doar glam - reci, distante si pline de clasa. Au prins viata, au inceput sa se miste, sa faca sport si sa emane dinamism si naturalete.

Si preferata mea - trei baieti surprinsi pe malul lacului Tanganika, in Liberia... Nu ii voi face niciodata concurenta lui Cartier-Bresson, care tine fotografia aceasta deasupra biroului, dar recunosc ca as vrea si eu un print similar, pentru doza zilnica de admiratie fata de minunile fotografiei.

Pur vizual

Abbie Cornish, in LA Times, fotografiata de Ruven Afanador. Interviul cu actrita - aici.

Lavazza 2010

Cateva campanii publicitare, calendare sau editoriale foto reusesc sa capteze atentia publicului si sa ocupe pagini si pagini de discutii an-de-an - Pirelli, Campari, Lavazza ar fi primele care-mi vin in gand (in afara de campaniile caselor de moda, dar astea-s, momentan, din alta poveste ;). Sunt imagini asteptate sa apara, comentate si analizate dupa aparitie, transmise si retransmise pe diverse cai, de cele mai multe ori de consumatori de internet, fara ca marca respectiva sa plateasca un euro in plus pentru spatiul publicitar. Marketing reusit, plus conceptii proaspete si interesante (nu in fiecare an si nu de fiecare data, ce-i drept), plus fotografi si modele cunoscute - de fapt, pentru cei din urma, participarea la unul dintre proiecte poate insemna chiar un reper in cariera. Brandurile pe care le mentionam mai sus, desi se ocupa de producerea unor obiecte, in fond si pan-la urma, de uz cotidian, banale (cauciucuri si cafea...), promoveaza, intr-un mod mai mult sau putin evident, un intreg stil de viata. Inclusiv despre ele se scriu manualele de branding si publicitate si studiile culturalo-sociologice despre societatea consumerista.
Saptamana aceasta, primele imagini din noua campania Lavazza au inceput sa apara si prima mea reactie a fost a unei foste cinefile inraite - Hitchcock? Fellini? Visconti? Neorealismul italian si femeile languros de fatale ale perioadei de aur a Hollywood-ului? Dupa care, am citit-o pe Cristina Bazavan, care scrie despre admiratia fotografului campaniei, Miles Aldridge, pentru filmul italian, iar in Making-of-ul de mai jos, directorii artistici vorbesc despre inspiratia oferita de muzica italiana. Modelele sunt si ele alese pe spranceana- fetele foarte IN Daisy Love, Georgia Frost si Lydia Hearst, cea din urma - descendenta si mostenitoarea lui W.R. Hearst, care, printre alte activitati - gen proprietar al Harper's Bazaar si unul dintre promotorii "jurnalismului galben" - a servit drept sursa primara de inspiratie pentru unul dintre filmele de referinta ale secolului trecut - Cetateanul Kane. O intreaga serie de detalii care, o data cunoscute, fac campania asta "cinefila" si mai interesanta.

Lasand insa povestile la o parte, ziceti-mi mai bine daca v-au placut imaginile?

imagini-etoday

Quote of the Day

"I still believe that the perfect fashion photograph is a photograph that does not look like a fashion photograph. That's a photograph that looks like a movie, maybe a portrait or a souvenir-shot, maybe paparazzi-shot... Anything but a fashion-photograph."

Helmut Newton, in documentarul filmat de catre sotia sa, "Helmut by June" (prima parte - aici si dupa aia urmati linkurile din Related Videos)

Pur vizual: Alb-negru. Cecil Beaton