Thank God it's Friday...

Am baut o doza de cafea dis-de-dimineata, mi-am fumat portia de tigari si continui sa dorm in fata monitorului.

Dispozitia e la pamant, nu am nici o tragere de inima, imi indeplinesc indatoririle profesionale din inertie si obligatie, nu din cauza ca as avea chef...

Zi de zi reziliez contracte, fac evaluare de risc, calculez sume asigurate, stau de vorba cu diversi clienti, unii mai linistiti, altii mai putin. Ma straduiesc si reusesc in 95% din cazuri sa raman profesionista, calma, rabdatoare. Sa imi fac treaba la nivel, chiar daca, dupa aproape 3 ani, se intrevede o oarecare plictiseala. Intotdeauna am crezut ca, indiferent de ceea ce faci pentru a-ti castiga painea, trebuie sa o faci bine. Daca nu mai poti, du-te si cauta-ti altceva...

Dar intr-o zi ploioasa si intunecata de vineri, imi cam vine sa imi cumpar un bilet intr-o singura directie si sa fug undeva unde nimeni nu ma stie, unde nu suna telefonul si unde, de preferinta, straluceste soarele.

O sa fie bine, maine :) Trebuie sa fie, fiindca nu am nici un chef de o depresie latenta de sfarsit de noiembrie.