In stilul anilor '50

Eu sunt o fana declarata a stilul anilor '50. Asa ca pictorialul acesta din Vogue, martie 2008, fotografiat de Mario Testino, are toate elementele cheie pentru a ma cuceri. In plus, imi aminteste, vag, de personajul lui Julianne Moore din "The Hours", probabil datorita culorii parului modelului Karen Elson si a cromaticii predominante, la aceasta adaugandu-se imaginile ce dezvalui setul de filmare contemporan (una dintre ideile filmului era antiteza dintre aparentele vietii satisfacatoare, aranjate si burgheze ale personajului si framantarile sale interioare). Oricum, ma declar incantata de haine, decoruri si realizare.

Fotografii preluate de pe flickr (Tammy Manet), editorialul in intregime il puteti vedea pe teamsugar.

Flori din metal

Astazi m-au surprins niste flori de metal - bijuterii create de catre italianul Emilio Cressoni. Nu ma pot decide cum arata - "industriale" sau "pagane", dar, cu toate ca par nitel grosolane (click pe imagini pentru marire), atrag privirile. Ar putea juca rolul piesei "puternice", in combinatia cu o rochie de seara simpla si feminina. Mai multe creatii aici.

Eco-moda

Pe blogul designer-ului de tricotaje Jennifer Jarvis, despre proiectul realizat in colaborare cu De Montfort University privind crearea unei rochii impletite din fire de urzica. Suna cel putin ciudat, dar se pare ca urzica a fost folosita secole in urma in scopuri similare, pana cand s-a renuntat in favoarea bumbacului, mai moale si mai usor de prelucrat.. In prezent, insa, in incercarea de a (re)gasi metode mai sustenabile si mai putin periculoase pentru mediul inconjurator, oamenii de stiinta au luat in calcul revenirea la plante mai putin tradionale, dar accesibile.
Rezultatul e uimitor - rochia din imagine este realizata din fibre rezultate din prelucrarea plantelor de urzica si, conform jurnalistei BBC, care a reflectat evenimentul in doua reportaje, purtatoarea din imagine fiind chiar reporterul TV (partea 1 si 2 - merita vazute, pentru imaginile premergatoare produsului final), nu inteapa. Creatoarea a notat ca fibrele nu sunt inca atat de usor de prelucrat, in comparatie cu cele deja existente pe piata, dar banuiesc ca acest lucru va putea fi remediat.
Intrebarea mea ar fi daca luati in cont partea "eco" cand faceti cumparaturi? Preferati bumbacul organic? Ati incerca metode radicale si experimentale, daca le considerati importante pentru pastrarea mediului ambiant? Considerati ca asemenea studii si experimente au viitor, mai ales ca, la inceput, obiectele create au tendinta sa coste ceva mai mult, din cauza tehnologiilor de producere sau a unei politici de exclusivitati?

Targul cu talc

De ce ar merita sa va duceti? Pentru ca pentru ca vor fi expuse lucruri cu adevarat speciale, handmade autentic, obiecte de o importanta artistica speciala. La Targ cu Talc editia 2 organizatorii impletesc utilul cu cochetul si pentru ca ce e frumos poate fi impecabil - cine are stofa isi va gasi aici si accesoriile necesare: gentute, cercei, brose, ceasuri, portofele, curele,in fine…lucruri minunate.

Curiozitati istorice

Stiti cum e cand esti racit(a)? Nu ai chef de nimic, nu-ti gasesti locul, stai in pat si ii urasti tacut pe norocosii carora nu le curge nasul si care se pot bucura de vremea minunata de afara. Ca sa-mi mai diversific ocupatiile, m-am apucat sa rasfoiesc Vogue Fashion, carte pe care nu stiu de ce nu am ajuns sa o citesc niciodata cap-coada, dar o tin in teancul de langa pat, in speranta ca o voi asimila intr-un final.
Si la capitolul despre anii '40, dau peste niste citate din Vogue-ul acelor timpuri (anii 1941-42). Am avut un adevarat moment de deja-vu - ma refer la toate articolele despre criza economica, "tighting our belts", "recessionsta" si alte alea: "Dressiness is demode. It looks wrong to look wealthy. Understatement has a chic denied to overemphasis" (p. 64-69). (Va mai amintiti de asta?)
Razboiul prespunea multiple restrictii, lucruri cu care nu am avut nenorocul sa ne confruntam. Industria lucra pentru razboi, majoritatea produselor de prima necesitate erau distribuite pe baza de cartele (din aceeasi sursa aflu ca imbracamintea avea o cota egala cu a margarinei), multe femei trebuia sa lucreze, atat timp cat sotii erau plecati sa lupte peste mari si oceane.
Situatia nu este in totalitate comparabila cu cea din ziua de astazi, cand plangem ca, brusc, trebuie sa traim din banii pe care ii castigam, fara iluzia creditelor bancare, iar panica amplifica sau modifica starea reala a lucrurilor, dar tinand cont de cati oameni si-au pierdut locurile de munca, sper sa nu fie nimeni nevoit sa ajunga la "Diluting just the last bright drop of nail varnish for just one more application. Being sparing woth face-powder and as cunning with face-cream, working one tiny dollop into the danger spots under the eyes, accross the brow"... (p. 70)
Totusi, indemnul general era unul legat de pastrarea demnitatii. Oamenii sperau ca razboiul se va sfarsi cu bine si isi asteptau soldatii chinuiti sa se intoarca acasa. Iar revistele de moda continuau sa produca coperti creative si interesante, un exemplu ce nu ar strica sa fie urmat si acum, indiferent de criza din buzunar sau din suflete...

Imagini: lookatme si myvintagevogue, pe flickr.

Deep red and light-coral

Culorile sunt absolut adorabile. Catifeaua arata minunat in nuanta asta de visiniu-bordeaux, care pune in evidenta textura materialului si culoarea perfecta a pielii Millei, care completeaza look-ul dramatic cu o coafura in stilul anilor '40. Iar nuantele de coral/somon par a starni, sezonul acesta, tot mai mult interes, atat pe catwalk, car si in afara sa.

Sursa: ParkAvenuePeerage

Zic eu...

Ca important e CUM porti o haina, nu CE haina porti..

Yummy!

Stau acasa, cu ditamai raceala, inconjurata de pachetele de fervex, cani de ceai, borcanul cu miere si nenumarate servetele. Si, printre 10 stiri despre revoltele de la Chisinau, incerc sa-mi mai abat gandurile prin lucruri mai pozitive. De exemplu, imaginile acestea yummy gasite pe lookatme :) Parca mi s-a si facut nitel foame, in pofida racelii... Voua nu?! :D

Quote of the day

“If you’re going to do a bow, I think it should be a BIG bow.”

Michelle Obama, la Praga.

Overpricing

Newsletterele Net-a-Porter sunt destinate sa-ti faca viata mai usoara, dar o fac mai grea, oferind tentatii pe farfurie :D Azi, imi cad ochii pe acest bolero foarte dragut Elizabeth and James - culoare, textura transparenta si matasoasa. Fain! Intru pe site sa vad pretul si am parte de surpriza saptamanii - costa fix 191,30 de lire sterline... Asta da, costul brand-ului...

Quote of the day

I think a lot of people go into fashion thinking it's pretty easy, but after a moment you realize how hard it is. I think onlookers think it's really fancy but it's a lot of hard work. And if you're really willing to do that hardwork it's great.

Robert Tagliapietra, unul dintre designerii brandului Costello Tagliapetra, intr-un interviu pe Fashionista

Day-dreaming

Cine dintre noi nu si-a dorit sa se simta, macar pentru o zi, printesa? Cred ca, daca mi-ar fi dat asa ceva, as ordona sa li se permita tuturor doritoarelor sa poarte haute-couture si sa-si manance prajiturile cu lingurite de argint.
Pictorial Vanity Fair. Model - Emily Blunt, fotograf - Michael Roberts, stilist - Jessica Diehl.

Thinking...

Adolescenta fiind, timida si maximalista, nu-mi placea cum se imbraca maica-mea. Era altfel, intr-o societate in care majoritatea erau standardizati. Chisinaul anilor '90, dar si cel al zilelor de azi, abunda de femei frumoase si ingrijite imbracate intr-un mare fel. Cu cele mai noi si scumpe haine, domnisoarele urmeaza, totusi, una si aceeasi cale.
Maica-mea era diferita, in mai multe sensuri. Maica-mea purta palarii, fuste plisate, brose-camee. Avea un stil putin retro, romantic si foarte feminin, adaptandu-si, cand finantele nu ii permiteau, garderoba in fel si chip. Croseta, cu o finete extraordinara, piese ce avea sa devina parti din rochii sau bluze. Cumpara pietre semipretioase de la vanzatorii din fata Teatrului Eminescu si isi facea bijuterii. Inventa, din te miri ce, agrafe de par si brose. Isi asorta palariile cu manusile si manusile cu posetele. Nu iesea niciodata nerujata din casa. Era o doamna, frumoasa, inteligenta, bine-educata, spirituala, cu o romana literara perfecta, datorata nu doar studiilor de filolog.
Eu nu eram capabila pe-atunci sa inteleg ce exemplu de stil se afla in fata mea. Caci maica-mea, chiar si intr-o rochie noua, ultimul racnet, arata intotdeauna natural si personalizat.
De-abia cu timpul am ajuns sa apreciez aceste lucruri. Mi-au ramas lucrusoare facute sau cumparate de ea si niste principii de viata. De la ea am preluat dorinta de a fi inconjurata de lucruri frumoase, dragostea fata de dantela si bijuterii deosebite. Nu mai am cum sa-i spun pe viu ca o inteleg si o admir pentru curajul de a fi o personalitate, de a fi ea insasi, cu toate cele bune si rele implicate de acest lucru, dar sper ca, intr-o buna zi, voi putea transmite si eu cate ceva altora.
Chiar si in cei mai negri ani, cand parintii mei erau pusi in situatia sa lupte pentru existenta intr-un Chisinau intr-o perpetua tranzitie, intelegeau si incurajau interesul meu fata de lucruri mai putin practice. Imi cumparau reviste de film sau moda, carti, bilete la film, incercau sa ma protejeze, pe cat posibil, de cinismul vietii. Si aceste lucruri, impreuna, desigur, cu multe altele pe care au reusit, constient sau inconstient, sa mi le ofere, sunt parte din ceea ce sunt eu acum...

H&M SS2009 Ads

Seaside Sunday

Astazi, motivati de vremea calda si cerul senin, am pornit spre litoral. In drum spre Budva, pe munte, ne-am oprit sa facem o fotografie a peisajului. Probabil din cauza diferentei de temparatura dintre apa rece si aerul deja foarte cald, apa era ascunsa de o ceata albicioasa.

Dupa un pranz delicios in Budva - ciorba de peste si peste proaspat insotit de o garnitura de cartofi fierti, amestecati cu o planta locala, am pornit spre Sveti Stefan. In imagine - vedere asupra Plajei Reginei. Accesul este inchis, caci hotelul de care apartine este in reconstructie. Sper ca o sa redeschida plaja care pare foarte frumoasa si comoda, fara sa limiteze accesul.

In drum spre Plaja Milocer. Si Milocer este preluat de catre o companie hoteliera, dar, din fericire, inca nu interzice nimeni o plimbare.

Plaja Milocer propriu-zisa, vedere spre insula Sveti Stefan, unita de tarm printr-un istm artificial. Insula, in trecut un satuc pescaresc, a fost transformata in anii '50 intr-un hotel de lux. Acum este inchisa accesului public, pregatindu-se o relansare sau in forma de hotel de 5 stele+ sau ca apartamente si vile private pentru mai marii-lumii.

Muntenegru, o tara dominata de munti, are putine plaje cu nisip. Majoritatea sunt acoperite de pietris marunt, dupa cum se vede in imagine. Aproape de linia apei, cresc, in deplina buna-intelegere, palmieri si conifere. Aerul mirosind a mare si pini poate trata orice suparare :)

Insula Sveti-Stefan, despre care va vorbeam mai sus.

De la plaja Milocer se poate ajunge la plajele din fata insulei pe o carare pa malul marii. In stanga e o padurice de conifere, in dreapta - stancile de care se sparge marea.

Subsemnata, obosita, dar foarte multumita!

Va doresc o saptamana cat mai reusita :)

Prima campanie Rodarte

Pr tFS a aparut o imagine din ce pare a fi prima campanie publicitara Rodarte. Pe tFS parerile sunt impartite - ba ca imaginea alb-negru nu e potrivita brandului cunoscut pentru jocul fantastic de texturi si culori, ba ca fontul ar fi nereusit. Mie mi se pare o fotografie misterioasa visatoare si parca nitel ireala, iar daca tinem cont de imaginatia debordanta a pieselor Rodarte si povestile din spatele colectiilor, imaginea aceasta ar putea fi chiar foarte potrivita.